marți, 15 ianuarie 2008

luni, 14 ianuarie 2008

Suprafata padurilor taiate, de peste cinci ori mai mare decat cea impadurita

Cresterea fata de anul anterior a suprafetei despadurite este dubla fata de cea a plantatiilor noi

De-a lungul anului 2006, in Romania a fost parcursa cu taieri o suprafata de 86,1 hectare de padure (cu 2.603 hectare mai mult decat in 2005) si au fost impadurite doar 15,5 hectare (cu 1.144 hectare mai mult). In timp ce fondul forestier a crescut cu 0,6%, suprafata parcursa cu taieri a fost mai mare cu peste 3%.

Aceeasi situatie s-a consemnat si in anul 2005, cand au fost taiate paduri in suprafata de 83,5 hectare si s-au impadurit doar 14,3 hectare.

Cu toate acestea, din datele comunicate, ieri, de Institutul National de Statistica, reiese ca fondul forestier a crescut de la 6,39 milioane ha in 2005 la 6,42 milioane ha in 2007. Fondul forestier inregistreaza cea mai mare concentrare in regiunile de dezvoltare Centru (19,1% din total) si Nord-Est (18,5%), cu suprafete de padure de aproape 1,2 milioane hectare fiecare.

Volumul masei lemnoase recoltate a fost, in 2006, ca si in anul 2005, de 15,6 milioane de metri cubi. Volumul de lemn valorificat in 2006 a fost de 13,9 milioane mc, in valoare totala putin mai mare de un miliard de lei (RON). Potrivit aceleiasi surse, pentru agentii economici a fost vanduta, in 2006, o cantitate de 10,8 milioane metri cubi, in valoare de peste 850 milioane lei, iar pentru aprovizionarea populatiei, volumul de lemn livrat a fost de 3,1 milioane mc, valorand 181,3 milioane lei.

Fructele de padure se vand din ce in ce mai bine

In anul 2006 au fost valorificate 6.534 tone de fructe de padure, cu 186 de tone mai mult decat in 2005. Si vanzarile de puieti forestieri si ornamentali au crescut spectaculos, de la 29,9 milioane in 2005 la 49,7 milioane bucati in 2006. In schimb, vanzarile de seminte forestiere au scazut de la 94 la 71 de tone, iar cele de rachita de la 2.633 tone in 2005 la 1.954 tone in 2006.

Bucuresti: zero hectare impadurite!

Singurul areal unde in 2006 nu a fost impadurit nici macar un hectar este, potrivit datelor INS, municipiul Bucuresti. De aici a fost recoltata, in schimb, o masa lemnoasa in volum total de 2.000 metri cubi. Capitala Romaniei (inca mai) dispune de un fond forestier de 634 hectare. Ilfovul care a fost analizat separat din acest punct de vedere sta la fel de prost, cu 89.000 metri cubi de masa lemnoasa recoltata si impaduriri in suprafata de numai 13 hectare.

Sursa: Adevarul (Straut Dan)

Peste 3.000 hectare de padure, furate sau distruse in Arges

Padurile din judetul Arges sunt mai sarace cu 3.000 de hectare.

Impresionanta suprafata a disparut prin taieri abuzive, ilegale si ilogice, efectuate si de proprietarii care au intrat in posesia padurilor in ultimii ani, si de hotii de lemne.

Prefectul de Arges, Ion Carstoiu, a dispus formarea de echipe mixte, silvicultori, politisti, jandarmi si comisari de la Garda Financiara, care sa se deplaseze frecvent in zonele cele mai expuse taierilor, Rucar si Topoloveni, dar si sa patruleze pe drumurile judetului in vederea depistarii transporturilor clandestine cu lemne.

Directorul Directiei Silvice Arges, Gheorghe Davidescu, este de parere ca aceasta masura va diminua furturile, dar nu le va elimina definitiv. In opinia lui, masura cea mai eficienta ar fi adoptarea unei legislatii mai aspre si pentru infractori, si pentru proprietarii de paduri care nu se preocupa de pastrarea intacta a suprafetelor impadurite.

Sursa: Adevarul

Mii de copaci de pe zeci de hectare au fost doborati

Mii de copaci de pe zeci de hectare din zona limitrofa Rezervatiei Naturale Dealul Repedea Iasi au fost doborati, plamanul verde al orasului, important punct istoric al Romaniei, este distrus sub ochii nepasatori ai autoritatilor locale.

Iuresul a inceput anul trecut, dar a continuat cu zel in 2007. O data cu apropierea sezonului rece, satra carutelor s-a imbogatit si s-a pus grabnic in miscare. Hotii sunt tarani din localitatile din apropiere, multi dintre ei cunoscuti ai proprietarilor terenurilor "barbierite" pana la sange.

GRESELI. Zecile de improprietariti abuziv din zona unde un functionar ANL, un fost sef al Directiilor vamilor (Mihai Panzariu) si alti prieteni ai mafiei locale fac, desfac, impart si interpreteaza legile silvice dupa bunul lor plac. Primarul comunei Barnova, Consiliul Judetean Iasi si Asociatia ecologica Turistor, ultima avand sub tutela rezervatia naturala, ridica din umeri si fac prea putin pentru a opri macelul in acest loc unic din tara.

Unul dintre comisarii Garzii Nationale de Mediu, Catalin Tufescu, este de parere ca abia un copac din cinci de pe cele 38,5 ha ale padurii-tampon ce inconjoara rezervatia a mai ramas in picioare de la pornirea campaniei de defrisare. Defrisarile masive au inceput o data cu aplicarea Legii 18. Au venit si au luat pamant aici persoane din toate colturile tarii. Asa ca toata padurea limitrofa Dealului Repedea este proprietate particulara. Pentru ca zona este valoroasa, s-au facut taieri masive. Proprietarilor nu le-a pasat ca cineva le pune la pamant padurea, ba chiar s-au bucurat, pentru ca puteau apoi sa construiasca. Prin lege, proprietarii sunt obligati sa asigure paza padurii, incheind contracte cu ocoalele silvice, dar acest lucru nu se intampla. Cele 38,5 ha de rezervatie din zona tampon, care fac parte din Padurea Barnova, ce totalizeaza peste 15.000 ha, sunt deja in posesia a zeci de proprietari. O parte apartine locuitorilor din comuna cu acelasi nume - Barnova, iar padurea este in atentia a doua ocoale silvice: Ciurea si Dobrovat, dar si a ITRSV Suceava, care are la Iasi doar trei oameni.

Teoretic, taierile ilegale pot fi anuntate de oricine: simpli cetateni, padurari, politisti, autoritati locale, insa in majoritatea cazurilor nimeni nu face nimic. Si asta pentru ca unii sunt beneficiari ai lemnului furat sau ai terenurilor despadurite, iar ceilalti asteapta ca altii sa faca ceva. �Avem dosare trimise la Parchet, 32 in acest an, si cam 50 in 2006, pentru taieri de peste 5 mc. Amenzi sunt mai multe, dar acestea nu se platesc, intrucat se depun contestatii, spune inginerul Florin Vatui, reprezentant al ITRSV Suceava.

Sursa: Jurnalul National

Procesul de desertificare din tara noastra

Tara noastra este singurul stat din Europa in care exista un proces de desertificare, in plina desfasurare din cauza taierilor ilegale masive de arbori si a reducerii suprafetei impadurite.

Efectele fenomenului sunt uriase, insa, opinia publica nu pare sa acorde importanta padurilor, dincolo de interesul economic pe care il reprezinta lemnul. Daca in ceea ce priveste suprafata totala a tarii ne putem mandri cu un fruntas loc 7, defrisarile masive plaseaza Romania pe locul 13 in Europa, din punct de vedere al suprafetei impadurite. In numai 12 luni, tara noastra a coborat doua locuri in aceasta ierarhie. In ultimii 30 de ani, proportia suprafetelor de paduri s-a redus aproape la jumatate.

Din 1990, Romania se confrunta cu grave probleme in ceea ce priveste taierea ilegala a copacilor, mai ales in contextul retrocedarilor catre fostii proprietari, majoritatea reticenti in asemenea contracte de administrare cu Regia Nationala a Padurilor Romsilva. Un studiu intocmit de World Wide Fund For Nature atesta ca numai 60% dintre activitati se desfasoara in acord cu legislatia din domeniu.

Fondul forestier ocupa in prezent 6,5 milioane hectare, cu 2,6% sub media europeana. Studiile de specialitate arata ca, intr-o tara cu relieful si clima Romaniei, terenurile impadurite ar trebui sa atinga 40-45% din suprafata totala a tarii. In prezent, Romania abia ajunge la 26 la suta. Cresterea suprafetei impadurite stationeaza intre 0 si 1% pe an, fapt ce ne plaseaza sub ritmurile de crestere din Bulgaria, Franta, Portugalia, Grecia sau Spania. Romsilva va incepe sa impadureasca, in primavara anului viitor, circa sase mii de hectare preluate de la Agentia Domeniului Statului.

Sursa: Cronica Romana

Romania locul 13 in Europa la paduri

Romania se situeaza pe locul 13 in Europa in ceea ce priveste suprafetele impadurite, a spus marti Attila Korodi, ministrul Mediului. Suprafata impadurita a tarii este de 26%, aflandu-se sub media europeana cu 2,6 procente.

Tarile similare Romaniei ca relief si conditii climatice au o situatie mult mai buna: Austria este impadurita in proportie de 38%, Cehia si Slovacia au 34,7% padure, iar Bulgaria are 32,5%. Nici daca raportam suprafata impadurita a Romaniei la numarul de locuitori nu iesim prea bine: din acest punct de vedere ocupam locul 10 in Europa, cu 0,33 hectare pe cap de locuitor. Sub noi se situeaza Germania (0,13 hectare la un locuitor) Luxemburg (0,25 hectare), Cehia si Slovacia (0,29 hectare). Pe primele locuri se afla tarile nordice: Finlanda (4,66 hectare la un locuitor), Suedia (2,88hectare) si Norvegia (2,32hectare).

Calarasiul, cel mai sarac in paduri

Cel mai sarac judet in paduri este Calarasiul, potrivit ministrului Korodi. Doar 4,2% din suprafata acestuia este impadurita. Urmeaza Teleormanul cu 5%, Constanta cu 5,5%, Braila (5,7%), Ialomita (5,8%), Galati (8,3%) si Olt (9,6%).

Pe plan mondial se considera ca, pentru satisfacerea nevoilor de lemn, dar si pentru ca padurile sa-si realizeze functiile de protectie, procentul minim de impadurire a teritoriului unei tari nu trebuie scada sub 25%. Astfel, putem spune ca procentul de 26,7% de suprafete impadurite din tara noastra inseamna foarte putin peste procentul minim admisibil, a adaugat ministrul Mediului. Marti, la Calarasi, Attila Korodi a pus umarul la plantarea celor 55.000 de copaci, inclusi in programul "O masina, un copac". Acesta a fost realizat in parteneriat cu Porsche Romania. (A.B.T., L.G.P.)

Sursa: Gandul